
In sfarsit www.lug.ro are un front end, altul decat o pagina statica de wiki.
Stirea numarul doi .. alte chestii aici, urasc sa creez si continutul blah.
După o lungă perioadă în care activitatea linuxiştilor romani a gravitat in jurul listei de discuţii găzduite de către PCNet (unul dintre ISP-urile anilor '90), grupul utilizatorilor romani de linux s-a cristalizat într-o formă similară celei actuale in anul 1999. In acel an, date fiind problemele pe care listserv-ul PCNet le avea, Florin Andrei a creat şi găzduit un nou server de liste la ISP-ul bucureştean unde lucra ( Maronet ). In paralel a fost creat un server ftp (http://en.wikipedia.org/wiki/Ftp), care avea un mirror şi la Starnets (http://www.starnets.ro). Dupa o scurtă perioadă, Ştefăniţă Vîlcu (aka Vampi) a obţinut sprijinul providerului la care lucra în acea vreme (DNT (http://www.dnt.ro/)) care a achiziţionat şi pus la dispoziţia comunităţii atît domeniul lug.ro cît şi spaţiul şi banda necesare pentru găzduirea in datacenter a unui server care, în plus faţă de listele de discuţii, a găzduit servicii ftp (http://en.wikipedia.org/wiki/Ftp) şi http (http://en.wikipedia.org/wiki/http) utile comunităţii linux.
În această pagină sunt enumerate proiecte software în care participă preponderent membri ai comunităţii române Free/Open Source Software. Multe dintre aceste proiecte funcţionează şi sub F reeBSD. Este garantat să obţineţi suport în limba română, în caz contrar proiectul nu ar trebui listat pe această pagină. Pe măsură ce lista creşte noi secţiuni vor fi adăugate. Listarea se face strict alfabetic.
Linux este atât un nucleu al sistemului de operare cât şi un termen generic pentru distribuţiile care îl folosesc. Este unul dintre cele mai cunoscute exemple de software free (http://www.fsf.org) (liber, gratuit): spre deosebire de sistemele de operare proprietare (închise) ca Windows şi MacOS, tot codul sursă este disponibil publicului şi oricine îl poate utiliza, modifica şi redistribui în mod liber. Iniţial, Linux a fost dezvoltat şi utilizat de entuziaşti ai calculatoarelor. De atunci, Linux a căpătat sprijinul unor corporaţii majore ca IBM, Hewlett-Packard şi Novell pentru utilizarea sa pe servere şi a câştigat popularitate pe piaţa calculatoarelor personale.